Traditii si obiceiuri

OBICEIURI FAMILIALE

Botezul

Nunta

Înmormântarea

În Bucovina se păstrează încă foarte bine multe obiceiuri legate de momente importante din viaţa omului: naşterea, căsătoria şi moartea. Ele sunt manifestări prin care se comunică şi se perpetuează valorile morale. La naştere există multe interdicţii şi rânduieli ce trebuie respectate, iar momentele esenţiale ţin de domeniul purificării şi al consacrării în noua stare. Din punct de vedere folcloric, interes deosebit, legat de aceasta, prezintă cumetria. Din şirul obiceiurilor familiale se detaşează nunta, care, în forme tradiţionale, continuă să se realizeze prin manifestări complexe, în care se îmbină elemente cu caracter economic, juridic, ritual şi folcloric şi care formează un mare spectacol popular. Actele ce stau la baza căsătoriei îmbracă forme rituale şi ceremoniale menite să aducă tinerei familii prosperitate, fecunditate, viaţă fericită şi integrare socială în viaţa comunităţii. Cu acest prilej, costumul tradiţional dobândeşte unele însemne specifice momentului, iar actele care compun ceremonialul se desfăşoară pe mai multe planuri: urătura la poarta miresei, jocul zestrei în curtea casei miresei şi iertăciunea, apoi nunta propriu-zisă la casa mirelui, închinatul şi împodobitul miresei. Repertoriul mizical folosit cu această ocazie este adecvat: jocul zestrei, jocul cel mare, de trei pe după masă, doina de jale a miresei, hora miresei, hore cea mare. Sunt prezente încă obiceiuri şi în legătură cu moartea omului, credinţe şi practici ale căroro origini se pierd în vechime. Ceremonialul are mai multe etape: despărţirea de categoria celor vii, pregătirea trecerii în lumea cealaltă şi integrarea în lumea morţilor, restabilirea echilibrului social rupt prin plecarea celui decedat. Legătura cu strămoşii se continuă prin diferite alte manifestări comemorative.

Obiceiuri de peste an

Obiceiuri calendaristice

De o frumuseţe şi bogăţie deosebită sunt şi obiceiurile calendaristice de peste an. Facem doar o simplă enumerare: Chiralesa, Ziua ursului, Filipii de iarnă, Moşii de iarnă, Dochiile, Ramura verde de peste an, Focurile, Joile oprite, Sânzâienele, Foca, obiceiuri de ocrotire a turmelor, hramurile.

Hramurile sunt legate de prăznuirea patronilor bisericilor din comună, prilej de întâlnire a familiilor cu rudele şi cu membrii ce locuiesc în alte localităţi. Întreaga comunitate participă, cu acest prilej, la ceremonialul de pomenire a morţilor desfăşurat la cimitir.

 

Obiceiuri e iarnă

Colinda

Urătura

Jocul caprelor şi al cerbului

Semănatul

Obiceiurile de Anul Nou în Bucovina sunt foarte diversificate, fapt care poate fi observat din simpla lor enumerare: colinda, clopoţelul din ajun, buhaiul din seara zilei de ajun, capra , cerbul , semănatul caracteristic întregii zone - echivalentul sorcovei - reprezintă tot atâtea manifestări, tipuri de relaţii existente în grup, cu repertorii distincte ce se transformă în grandioase spectacole populare, antrenând ca şi în alte ocazii întreaga colectivitate. Caracteristica majoră a acestor sărbători la românii bucovineni o constituie repertoriul lor neasemuit de bogat în datini şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice, mimice şi dramatice. Studiind cadrul evolutiv, trebuie să admitem legăturile indiscutabile între sărbătorile de iarnă şi ciclul sărbătorilor păgâne romane, mai cu seamă Saturnaliile, Lupercaliile şi Calendele, totul privit bineînţeles prin prisma contemporaneităţii obiceiului, ceea ce are ca rezultantă forme de un indiscutabil arhaism în care abundă totuşi elemente moderne de prim rang.

 


 
 
 

 
 

Calendar